Răcire în tavan
În cadrul răcirii prin tavan, transferul de căldură este efectuat prin tavan. Clădirile cu sistemele radiante de răcire în tavan au conducte radiante în plafoane prin care curge apă rece.
Conductele stau aproape de tavan sau suprafețe în panouri, și se răcește camera prin convecție naturală și transfer de radiație termică.
Prin intermediul acestei tehnologii performante, pe lângă condițiile excepționale de confort, se asigură silențiozitatea maximă și instalațiile sunt complet înglobate în suprafața elementelor de construcții (tavan).
Avantajele sistemului radiant de răcire comparativ cu aparatele de răcire prin convecție sunt următoarele:
• procesul de răcire în încăpere nu este convectiv, ci în mare măsură se produce pe baza radiației, astfel fiind posibilă reducerea substanțială a circulației curenților de aer rece la care unele persoane sunt sensibile. Temperatura la suprafața elementelor de construcție și a mobilierului scade, micsorând valoarea temperaturii resimțite;
• ca rezultat a scăderii substanțiale a circulației aerului scade și gradul de antrenare al prafului, fapt ce reprezintă un mare avantaj pentru alergici;
• se obține aceeasi senzație de confort termic în cazul răcirii prin radiație la o temperatură interioră cu aproximativ 2°C mai mare decât în cazul transferului termic prin convecție, astfel rezultă un agregat de răcire cu putere mai mică, lucru care pe lângă reducerea de preț mai realizează o economie de energie electrică de aproximativ 30%;
• tuburile nu sunt aparente, deci nu deranjează estetica interioară a încăperilor;
• nu se utilizează unități interioare, deci se pot elimina operațiunile de întreținere necesare acestora și de asemenea crește durata de viață a sistemului.
Valorile de control pentru răcire de 80W/m2, valori care se pot modifica în funcție de temperatura agentului de răcire, respectiv de temperatura aerului interior dorită.
Se consideră temperatura tur pentru răcire de 15°C. Debitul agentului de răcire vehiculat printr-un registru este de 20 kg/h, ceea ce determină un ecart termic de 4K de răcire.
În situația suprafețelor necesare pentru răcire, se ia în calcul valoarea cea mai mare.
În situația în care suprafața pentru răcire este mai mare – influențată în mod direct de gradul de protecție solară – pentru acoperirea diferenței de suprafață (răcire minus încălzire) se va utiliza pe cât posibil tavanul.
În conformitate cu experiențele practice se poate afirma că se poate obține un climat interior plăcut prin utilizarea integrală a suprafeței tavanului pentru răcirea volumului de aer.
În scopul măririi siguranței împotriva apariției condensului, este indicat ca în tencuială să se amplaseze limitatoare de temperatură pe fiecare încăpere care comandă închiderea circuitului de răcire a încăperii înainte de atingerea temperaturii punctului de rouă.
